PÄ‚RINTELE NICOLAE MARINESCU. UN VEAC DE TRÄ‚IRE ORTODOXÄ‚

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la aniversarea a 100 de ani de viaţă a părintelui ieromonah Nicolae Marinescu, Proinstareț al Mănăstirii Sfântul Nicolae – Sitaru, , miercuri, 25 martie 2015:

Împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani de către părintele ieromonah Nicolae Marinescu, Proinstareţ al Mănăstirii Sfântul Nicolae – Sitaru, este un prilej deosebit de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru darul sfânt al vieţii şi pentru harul revărsat asupra sa, cu ajutorul căruia a cultivat talanţii primiţi, prin rugăciune, osteneală, înţelepciune şi stăruinţă, spre binele Bisericii şi spre slava lui Dumnezeu.

Părintele Nicolae Marinescu s-a născut în anul 1915 de Praznicul Bunei Vestiri, în comuna Măciuca din judeţul Vâlcea. A urmat Seminarul Teologic din Râmnicu Vâlcea şi cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, fiind în perioada studenţiei cântăreţ la Biserica Sfântul Vasile de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

A fost diacon pentru o perioadă de patru ani, până în anul 1950, la Parohia Pucioasa din judeţul Dâmboviţa, iar apoi a fost hirotonit preot la aceeaşi parohie. Tot aici avea să fie timp de 25 de ani dirijorul Coralei Casei de cultură a sindicatelor, obţinând în anul 1972 trofeul Festivalului de muzică „Ion Vidu”, desfăşurat la Lugoj. Ulterior, părintele Nicolae a fost solist în Asociaţia Corală Brănişteană, prezentă în multe emisiuni Radio şi TV ale vremii, susţinând concerte atât în ţară cât şi în străinătate.

Datorită talentului cu care Dumnezeu l-a înzestrat, părintele Nicolae a fost numit dirijor-secund al Coralei Preoţilor, condusă la acea vreme de maestrul Ioan Popescu – Runcu.

Slujitor devotat al Bisericii şi om înţelept, a fost rânduit în anul 1975 să facă parte din Delegaţia condusă de Fericitul întru pomenire Patriarh Justinian în Ţara Sfântă, la invitaţia Patriarhului Benedict al Ierusalimului.

Ca semn de recunoaştere a activităţii depuse spre slava lui Dumnezeu şi slujirea aproapelui, a primit din partea Patriarhului Justinian Crucea patriarhală.

În anul 1977, un trist eveniment avea să aducă durere în familia părintelui Nicolae Marinescu. Soţia sa, Ortansa, cu care îşi întemeiase o frumoasă familie, a trecut la Domnul. Părintele Nicolae şi-a dus cu demnitate această cruce a văduviei, îngrijindu-se cu dragoste părintească de cei patru copii ai săi. După moartea soţiei a rămas încă doi ani la Parohia Pucioasa din judeţul Dâmboviţa, fiind pentru scurt timp, în anul 1979, Protoiereu de Târgovişte. S-a mutat apoi în Bucureşti, la Parohia Tudor Vladimirescu din Drumul Taberei, de unde va ieşi la pensie în anul 1998.

După trecerea la cele veşnice a soţiei sale, Părintele Nicolae Marinescu s-a ataşat sufleteşte de Mănăstirea Sfântul Nicolae – Sitaru, astfel că timp de 15 ani a participat în acest loc la sfintele slujbe, înfrumuseţând Sfânta Liturghie cu vocea sa minunată. La începutul anului 1999, părintele Nicolae Marinescu s-a hotărât să îmbrăţişeze viaţa călugărească în mănăstirea pe care a simţit-o aproape de sufletul său. La scurt timp a fost închinoviat în obştea Mănăstirii Sfântul Nicolae – Sitaru şi tuns în monahism.

În vara anului 2003, în urma trecerii la cele veşnice a părintelui Arhimandrit Damian Bogdan, stareţul Mănăstirii Sitaru, obştea a propus ca urmaş al acestuia pe părintele Ieromonah Nicolae Marinescu. Părintele Nicolae a păstorit cu dragoste şi înţelepciune mănăstirea, dar în anul 2005 din cauza neputinţelor trupeşti provocate de agravarea stării de sănătate, s-a văzut nevoit să se retragă din ascultarea de stareţ care îi fusese încredinţată. Firav la trup, dar tare întru duh, părintele Nicolae a continuat să povăţuiască duhovniceşte obştea mănăstirii şi pe toţi aceia care cu inimă bună i-au călcat pragul chiliei.

Din cei 100 de ani de viaţă, 75 de ani i-a dedicat slujirii preoţeşti, mai întâi ca preot de mir, apoi ca Protopop de Târgovişte, preot în Bucureşti, iar mai târziu ca ieromonah la Mănăstirea Sitaru.

Astăzi avem prilej de o îndoită bucurie duhovnicească. Pe de o parte, „astăzi este începutul mântuirii noastre şi arătarea tainei celei din veac”, căci „Fiul lui Dumnezeu, Fiul al Fecioarei Se face” precum auzim în troparul Praznicului Bunei Vestiri, iar, pe de altă parte, aniversăm sărbătoarea binecuvântată la împlinirea a 100 de ani de viaţă şi de bogată activitate misionară, aflată sub semnul rodirii binecuvântate şi desăvârşite în statornica slujire a Bisericii.

Ca semn de preţuire şi binecuvântare pentru întreaga sa slujire preoţească şi osteneală monahală, oferim Preacuviosului Părinte Proinstareţ Nicolae Marinescu Ordinul „Sfântul Apostol Andrei – Ocrotitorul României”.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Păstorul cel Bun, să dăruiască Preacuviosului Părinte Proinstareţ Nicolae Marinescu sănătate, pace, bucurie şi ajutor sfânt în viaţa şi lucrarea sa.

Întru mulţi şi luminoşi ani, Preacuvioase Părinte Proinstareţ Nicolae!

Cu multă preţuire şi binecuvântare,

† D A N I E L

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române